- Randuri despre Mine. -

Incerc doar sa ma fac inteleasa...


Inainte sa incep sa-mi public parerile, gandurile, sentimentele in postarile ce vor urma; as prefera sa nu ma judeci daca ti se pare ca nu m-am exprimat corect, pana la urma nu sunt nici poeta, nici scriitoare. Sunt doar o fata ce a prins curaj sa scrie despre viata ei, pe care nu multi o cunosc cu adevarat; singura persoana care ar putea sa vorbeasca despre mine, mai bine decat o fac eu, este ea - ea, cea mai buna prietena a mea, cea care a fost martora povestii mele.

Poate ai impresia ca exagerez, ca fac o drama din asta, dar aceasta drama este, in definitiv, a mea; asa ca nu judeca o carte dupa coperta pentru ca la sfarsit realizezi ca acea coperta este doar o masca, in spatele ei aflandu-se, de ce nu...povestea ta.

Nu scriu ca sa fac pe victima, si nici nu ma prezint ca model de urmat. Nu scriu din carti sau filme, ceea ce scriu aici sunt lucruri de care m.am lovit in viata; si in definitiv am doar 16 ani si am inceput razboiul cu viata prea devreme. Ea nu tine cont de varsta, iar acest razboi nu e unul corect. La incheierea fiecarei lupte, raman rani ce nu pot fi vindecate nici macar cu ajutorul celor mai frumoase sentimente. In timp o sa realizezi, ca nici macar persoanele pentru care ai da totul, si crezi ca la randul lor si ei ar da totul; nici macar ei nu-ti vor putea impiedica caderile ce te vor indrepta spre un drum gresit, intrand intr-un labirint, unde pentru a supravietui ai nevoie de vointa si putere de autocontrol. Un drum cu vicii ce te va schimba in totalitate. Si ai face bine ca inainte, sa iei decizia de a urma acest drum, sa te gandesti de doua ori inainte deoarece la sfarsitul acestui drum, nu vei mai putea schimba nimic, pierzand astfel cei mai frumosi ani din viata.

Poate vei ignora ce am scris pana acum, dar cand imi vei afla povestea, vei intelege ca vorbesc din experienta, caci eu din pacate ratacesc prin acest labirint. Sunt o fata care a trecut prin multe, mult prea devreme.

Sa nu crezi ca iau prea in serios, sau exagerez folosind anumite 'expresii', dar prin modul in care ma exprim, in care scriu - ( folosind cuvinte ce dramatizeaza, facand ca totul sa para un film, poate chiar de cea mai buna calitate. Dar in acest film eu am devenit protagonista, o victima prinsa in filmul proprii memorii. ) - incerc sa arat ce impact au avut asupra mea aceste situatii, ce m-au maturizat mult prea devreme.

Nu vreau sa ma condamni, sau sa imi critici gandirea; poate vezi lucrurile mult mai diferit decat mine, dar nu ai simtit pe pielea ta palmele ce le-am primit si inca le primesc de la viata. Palme ce mi-au deschis ochii, ce m-au facut sa vad lumea, dincolo de "globul de cristal". Chiar asa! As fi fost in stare sa jur ca peretii globului, ma vor proteja mereu.

Concluzie: Imi vei intelege problemele la timpul potrivit!